Curg precum ploaia
în fiecare crăpătură însetată a pământului
firul de iarbă îşi înviorează privirea
la atingerea mea delicată
răzvrătindu-se semeţ împotriva
buruienilor cu intenţii de asalt
hrănesc furnicile însetate
cu particule din mine
iar entuziasmul lor se înteţeşte
pe culoarele galeriilor ce duc la lumină
mă preling peste frunze prăfuite
şi las dâre de verde crud
iar frunzele se preschimbă în aripi
sfidând vacarmul cotidian
curg spre temelia cireşilor
le împrospătez rădăcinile
ce îmbrăţişează şi mai vârtos
pământul reavăn şi urc
în fructele cărnoase şi dulci
care plesnesc de atâta roşu
ca buzele unei zeiţe a fertilităţii
mă rostogolesc apoi pe limba ta
mă dăruiesc cu ardoare ţie
iar tu mă despici în mii de fărâme
şi mă absorbi în tine…
RECOMANDĂRI: Cătălin Fudulu – Piscina cu femei, Ioan Usca – Ultimul Mitropolit 25 , Cristian Dima – La meci, Cristian Lisandru – unde dai şi unde crapă, Gabriela Savitsky – 25 la sută, Geanina Lisandru – Nopţile, I.S.U. – Comentarii la Facerea 20, Vania – Animozităţi, Orfiv – Ornicul buzelor, Orry – Interzis asasinilor, Cosmin Ştefănescu – Ruinele cetăţii Adamclisi, Ottilia Ardeleanu – Mediu pentru inimi ruginite
Update: Am descoperit recent un site de jucării pe care vi-l recomand cu toată căldura mai ales că de mult timp căutam un elicopter cu telecomandă pentru băieţelul meu, Andrei.
Comments on: "Curg precum ploaia" (33)
Cum spunea Mircea Radu: „Iubiţi-vă mult!” 🙂
Aşa facem! 🙂 O zi frumoasă în continuare!
[…] Dăm 25% spamuri: Ioan Usca, Dispecerița, Natasha, Noaptebunăcopii, Cristian Lisandru, Elisa, World of Solitaire, Dumitru Agachi, Link-Ping, Dan Pătrașcu, Andi Bob, Dispecerul, Consiliulnaționalalblogosferei, Gabriela Elena, Cristian Dima, Mircea Rusnac, Ioan Usca Teologie, G1b2i3, Caius , Orfiv, Mihaela Man. […]
Şi chiar stă să plouă, la propriu…
Am să mă pot uita la furnici însetate sau la frunze prăfuite…
să văd metamorfoza…
Doar că încă nu s-au copt cireşele… 🙂
[…] întâmplări s-au petrecut cam în urmă cu zece ani. Povestite atunci, poate n-ar fi fost prea mulţi aceia care m-ar fi crezut, dar, astăzi, adevărul spuselor mele îi este vădit oricui. […]
le vopsim!
😛
Cătălin, eu nu umblu nici măcar cu cioara vopsită, darămite cu cireaşa… 🙂
Iar eu am rămas fără cuvinte în faţa unei asemenea descrieri a unei scene de dragoste! De altfel, ce aş putea să spun? Aş pune în acest comentariu, între ghilimele, întreaga ta poezie.
Când iubim, parcă toată natura se confundă cu persoana iubită…Mulţumesc de vizită şi comentariu, îţi trimit o îmbrăţişare caldă…ştii tu 🙂
Interesanta ideea,frumoasa iar finalul mai de suflet.Dan
Bine ai revenit, Dan! De suflet îndrăgostit aş completa eu… 🙂 O seară frumoasă!
O, da, ştiu eu 🙂 O primesc cu braţele deschise!
🙂
frumos curge ploaia pe la tine…seamana intr-un fel cu „cantecul de iubire al ploii” mele…
te imbratisez cu brate ude de ploi…
Foarte frumos şi cântecul ploii tale, aşa cum am scris şi la tine. Pupici dulci!
[…] sfatul meu); GABRIELA ELENA (life would be miserable…); IOAN USCA (un set de dorințe); MIHAELA MAN (curg precum ploaia); COSMIN ȘTEFĂNESCU (noi… plebea); LEO (povești de seară); GEOCER (Băsescu – 3 în […]
DE CE ÎMI DAŢI IAR LIBERTĂŢILE LA CÂINI…
de Marian Nicolescu
De ce îmi daţi iar libertăţile la câini,
Tot inserând pe ochi doar gratii fără soare?
Şi peste puls dungat şi roşu de la mâini:
Blestem sălciu de pietre de-nchisoare?
Poeţii fug doar de golanii lor din vis
De inculpaţii cu destin inconfundabil
Prinzând şuvoi durerea, ca peun fin aviz:
Infernul de poeme, cel iremediabil.
Poet de vreme rea – o vreme ca de cârpă-
Ciuntind arcanul prins pe-un gât de nouri
Vărsând alice arse, scurse dintr-o harpă…
C-un vânător ce- a luat în coarne bouri
Un mit în asfinţit, în gâlgâiri de turmă stearpă,
Stampe de jad,adânci firide, însufleţite în lingouri…
ELEGIA UNUI BEŢIV
de Marian Nicolescu
Arde chişca pe-un altar de maţe
În pârdalnic gât cu promoroacă
Sfântă cruce arsă pe’ncurcate aţe,
Ludă ‘i e trăirea gata să se coacă.
Zmei de tărcălane ochii îi inundă,
Plânsă noapte zace în sughiţ orbesc
Zoaie de borală pumnii îi abundă,
Şoapte scâlciate peste limbi vorbesc.
Aurul din cârma mersului rotit
Scârţâie prin pietre sâsâit şerpesc
Stinsă lumânare-n aburul cotit
Trist soroc, tăcere-n lacrimă dospesc.
Aburul din curtea cerului, pustie
Stinge promoroaca în ulcior, plângând.
El, beţivul lumii, soarbe din prostie
Lacrima vărsată-ntr-un pahar de gând.
”…fructele cărnoase şi dulci
care plesnesc de atâta roşu
ca buzele unei zeiţe a fertilităţii
mă rostogolesc apoi pe limba ta
mă dăruiesc cu ardoare ţie
iar tu mă despici în mii de fărâme
şi mă absorbi în tine…”
Un final care scoate în evidență setea imensă de iubire… Adică esențialul de fiecare zi…
Aşa este, nimic nu e mai important ca iubirea. Şi am avut şi eu norocul să iubesc şi să fiu iubită, iar noi să iubim şi să fim iubiţi de cel mai scump copilaş…Mulţumesc de vizită, Cristian. O noapte de vis să aveţi!
[…] Lisandru, Caius,Dispecer blogosferă, Geanina Lisandru, Welcome to Roxania, Mihaela Man, Adevărul e dincolo de noi,. 44.240787 28.267527 Categories: Cosmin Stefanescu, Poetry, Volum […]
[…] Lisandru, Caius,Dispecer blogosferă, Geanina Lisandru, Welcome to Roxania, Mihaela Man, Adevărul e dincolo de noi. 44.240787 28.267527 Categories: Cosmin Stefanescu, Poetry, Volum […]
[…] s-ar părea că Ismael a fost ironic sau batjocoritor cu Isaac, Biblia 1914 traduce diferit: Şi văzând Sarra pe fiul Agarei Egiptencii, care se născuse lui Avraam, jucându-se cu fiul […]
[…] oraşul era scăldat în lumina aurie de septembrie, aerul răcoros îndemnându-i pe cei doi să iasă la plimbare. Aşa cum obişnuiau uneori şi-n Washington, agenţii luară o […]
[…] vârât în pilota cea […]
Mihaela,…sa stii ca simt ca viata se scurge „precum ploaia”,sarutmana,un weekend minunat 🙂
p.s.ai o dedicatie muzicala.
Dacă viaţa se scurge în fiecare crăpătură a sufletului, e de bine 🙂 Un weekend frumos, Octav…şi mulţumesc pentru dedicaţie, am ales-o pe Mariah!
httpv://www.youtube.com/watch?v=8tZkzL4j3BU&feature=player_embedded
Delicate versuri şi delicioasă imagine!
O duminică plăcută!
Onorată şi bucuroasă de vizită, Ottilia, îţi mulţumesc! O duminică minunată!
Ai reusit sa expui o ploaie care iti insufla caldura in suflet ( desi pe mine acest fenomen al naturii ma deprima de cele mai multe ori, iar acum mi-a adus chiar lacrimi pe obraz). Ce coincidenta ca afara ploua… Ciresii vor aparea curand ii peisaj si tabloul va fi complet.
Pe mine ploaia mă face să visez, de obicei chiar îmi amplifică starea interioară fie că sunt nostalgică, fie că sunt veselă şi îmi vine să zburd prin ploaie…Sper ca de acum ploaia să-ţi aducă doar lacrimi de fericire…
Da asa este, nimic nu e mai important decat iubirea. Atunci cand nu mai exista iubire apare stransa legatura dintre ploaie si lacrimi.
[…] ei, o cuprinse de mijloc şi îi şopti cu vocea calmă, îngerii şi-au luat harpele lor ca să cânte frumuseţea ta şi Divinitatea mi te-a aşezat mie în cale. Inima mea zâmbeşte când mâna mea profană, […]