Cuvintele

De cealaltă parte a vieții
Cuvintele sunt mici
Le înghițim pe nemestecate
Ca niște păsări
Aceste semințe ale devenirii
Culese de prin cărți devorate
Din povești depănate în focul iubirii
Cele mai prețioase din glasul părinților
Cuvintele ne incolțesc în minte, în suflet
Apoi, când le cresc aripi,
Zboară spre alte inimi, spre alte minți
Deschise să le primească ca pe-o împărtășanie
Cuvintele își poartă în pântece germenii emoțiilor
Și le eliberează născându-le
Rostite sau scrise
Plânse sau urlate
Șoptite sau murmurate
Ele sunt creatoare de universuri
Fiecare cuvânt e o stea sau planetă
Fiecare frază – un sistem solar
Fiecare text – un alt univers
Fiecare declarație de dragoste – Începutul lumii.
(Mihaela Man)