Confesiune

universe in me

Atât de mult au vrut
Să-mi pună la picioare
Lumea lor obscură şi de lut
Dar ce să caute paşii mei, oare
Prin atâta lume străină de propria-mi fire
De tine, de noi, de iubire
Când  îmi clocotesc prin vene
Universuri divine radiind beatitudine
La care nimeni nu-ndrăznea să spere
Ajunge doar să ne topim într-o privire.
Ţi-am spus că ochii tăi
Sunt portaluri spre galaxii sfinte?
Ţi-am spus că buzele tale
Au gust de miere şi de aducere aminte
Că din urmele paşilor tăi răsar îngeri zglobii
Şi zâne frumoase cu plete aurii?
Că noaptea ce se-aşterne pe umerii tăi
E mantia-nstelată brodată chiar de zei?

Anunțuri

Comments on: "Confesiune" (1)

  1. şi n-ai mai scris nimic după confesiune

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: